Pelerinaj la Părinții Arsenie Boca și Iustin Pârvu

Pelerinajul este organizat cu binecuvântarea ÎPS Mitropolit Vladimir, Întâistătător al Bisericii Ortodoxe din Moldova

Plecări:

24 septembrie, 22 octombrie, 19 noiembrie, 17 decembrie

Programul Pelerinajului

Ziua 1

Pornirea din Chisinau, la ora 02:00.

Asistarea la Liturghie la Mănăstirea Petru Vodă

(în dependență de timpul de sosire)

Mănăstirea Petru Vodă

Mănăstirea Petru Vodă este o mănăstire ortodoxă, care aparține administrativ de Arhiepiscopia Iașilor. Este cunoscută atât ca centru semnificativ de pelerinaj și turism ecumenic din zona Neamțului, precum și prin caracterul de memorial al martirilor din temnițele regimului comunist, implicarea socială[8] și facilitarea asistenței medicale pe plan local. Deasemeni, numele ei este asociat unor personalități relevante din punct de vedere al ortodoxiei românești contemporane (Arhimandritul Iustin Pârvu, părintele Atanasie Ștefănescu, preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa) și culturii românești (poetul Radu Gyr)[7][10][11][12] precum și implicării active în disputele naționale privitoare la pașapoartele biometrice și exploatarea gazelor de șist.[14] Administrativ tutelează alte mănăstiri sau schituri – tot în zona Neamțului.

Închinare la Mormântul Părintelui Iustin Pârvu

Mănăstirea Paltin

Mănăstirea Paltin

Mănăstirea Paltin este o mănăstire ortodoxă, cu obște de maici, aflată la foarte mică distanță de Mănăstirea Petru Voda. Fiind închinată Adormirii Maicii Domnului și Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, mănăstirea adapostește o obște de peste o suta de maici.

Seara cazare la Pensiune în zona Hunedoarei.

Ziua 2

Asistarea la Sfânta Liturghie la Manastirea Prislop

Mănăstirea Prislop

Mănăstirea Prislop este o mănăstire din România situată în apropierea s atului Silvașu de Sus din județul Hunedoara. Biserica mănăstirii, edificiu din secolul al XVI-lea, a fost declarată monument istoric. În anul 1564 a fost zidită din temelie de Zamfira, fiica lui Moise Vodă din Țara Românească. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale.

Închinare la Mormântul Părintelui Arsenie Boca

Arsenie Boca a fost un ieromonah, teolog și artist plastic (muralist) ortodox român, stareț al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi al Mănăstirii Prislop, unde, datorită personalității sale, veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate. A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 km de București), precum și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din București.

Mormantul Parintelui Arsenie Boca

Peștera Sfântul Ioan de la Prislop

Peștera Sfântul Ioan de la Prislop

Sfântul Ioan de la Prislop își leagă numele de măreața Mănăstire Prislop, mult iubită de Părintele Arsenie Boca. Sfântul Ioan de la Prislop s-a retras din mănastire, la 500 de metri distanță, pe raul Slivat, unde și-a construit o chilie din piatră, cunoscuta și azi sub numele de "Casa Sfântului". Se presupune că a trait aici în secolul al XV-lea sau în prima jumătate a secolului al XVI-lea.

Vizitarea Mănăstirii Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Sâmbăta, cunoscută și sub denumirea Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, este un așezământ monahal de călugări. Inițial, a avut o biserică de lemn având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii), fiind construită în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Între anii 1696 - 1707 s-a construit o biserică de zid, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss în 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal.

Pornirea spre Chișinău.

Ziua 3

Sosire în Chișinău

Locații de top

Descrierea Locațiilor

Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Sâmbăta, cunoscută și sub denumirea Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, este un așezământ monahal de călugări. Inițial, a avut o biserică de lemn având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii), fiind construită în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Între anii 1696 - 1707 s-a construit o biserică de zid, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss în 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal.

Mănăstirea Prislop

În secolul al XVII-lea a viețuit aici sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Episcopul Demetriu Radu s-a ocupat de refacerea mănăstirii în anul 1901. În 29 octombrie 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite, preoții greco-catolici au fost arestați, iar lăcașul ocupat de Biserica Ortodoxă. Pe 25 noiembrie 1948 mitropolitul Nicolae Bălan l-a transferat pe călugărul Arsenie Boca de la Mănăstirea Sâmbăta la Prislop, de unde a fost la rândul său arestat doi ani mai târziu.

Alte Pelerinaje